- 5 hours ago
Category
🎵
MusicTranscript
00:00:00Maramureșul
00:00:30Orice prieten care vine la noi în Maramureș, de fapt numai la noi, tot Maramureș, este bine primit dacă a ajuns cineva la...
00:00:59La poartă, ori dacă îi strine, ori din altă parte, este bine primit. Omul teamă în casă. Hai până în casă să iei o gură de horincă, să mănânci o drabă de slănină, o bucată de ceapă. Poate că ești ostenit pe drum. Hai vezi cum trăim.
00:01:15Există un colț de țară unde dragostea de neam are o semnificație specială. Coconii, fala Maramureșului, au sfânta datorie de a gândi și acționa în spiritul moșilor și strămoșilor lor.
00:01:29În Maramureș totul începe cu copiii, cu coconii casei. Ei întrețin bucuriile și alungă supărările, ei deschid lumea prin cântec, încă din leagăn.
00:01:41Cine a zis Hore din tâie, un cocon din fâșie. L-o lăsat măs adormind și-o aflat Hore horind. L-o lăsat măs adurne, l-o aflat Hore horind.
00:01:53L-o lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:23L-o lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:25L-o lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:27Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:29L-o lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:31Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:33Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:35Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:37Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:39Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:41Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:45Lăsat măs adormind și-o aflat Hore.
00:02:47D-aș adormind și-o aflat Hore.
00:02:54Nu ca te-a apărat, Să-si floare dintre flori, Să-si dragă la feciori,
00:03:16Să-si mândră ca și-o floare, Să-si mândră ca și-o floare,
00:03:26Harnică și horitoare, Harnică și horitoare.
00:03:35Hai, hai, hai, și te abuă, Hai, hai, hai, și te abuă,
00:03:44Până mâni ce s-a vazuă, Până mâni ce s-a vazuă,
00:03:53Hai, hai, hai, cu mama, Hai, hai, hai, cu mama,
00:04:01Imi ce s-a vazuă, Până mâni ce s-a vazuă,
00:04:06Zare ce s-a vazuă, până mâni ce m-a raucă,
00:04:19Fărăuțile de bacă nu mai vă minule,
00:04:24Fărăuțile de bacă nu mai vă랑,
00:04:27Stii-mă copul câinii da, Stii-mă copul câinii da, Cât e răie mărmânta.
00:04:43Mamă nu mă ninerii, Măi dorule dor, Mamă nu mă ninerii,
00:04:52Stii-mă copul câinii da, Stii-mă copul câinii da, Cât e răie mărmânta.
00:05:07Cât e răie mărmânta, Măi dorule dor,
00:05:13Cât e răie mărmânta, Cât e răie mărmânta.
00:05:19Cât e răie mărmânta, Cât e răie mărmânta.
00:05:31Nu mă da mamă păsache, Măi dorule dor,
00:05:37Nu mă da mamă păsache, Stii-mă copul câinii da,
00:05:43Cât e răie mărmânta.
00:05:47Măi dorule dor,
00:05:52Cine vrea să cunoască românii la veselie, trebuie să-i vadă la nuntă,
00:06:01unde oamenii de toate vârstele, adunat sub luminoasa cupolă a celui mai fericit eveniment din viața omului,
00:06:08își desfac baierele sufletului și se manifestă Dionisiac în dragostea lor de viață.
00:06:15Românii sunt suflete deschise.
00:06:17Tocmai în momentele lor de exuberanță sunt gata să îmbrățișeze fără să încalce granițele de nuității pe oricine.
00:06:25Am încercat să privim de la distanță o nuntă din țara Lăpușului, județul Maramureș,
00:06:31dar foarte curând țăranii ne-au invitat politicos să participăm la ea și ne-am integrat și noi al aiului de nuntă.
00:06:39Ca pretul tindeni și în țara Lăpușului personajele principale ale nunții sunt Mireasa și Mirele.
00:06:45Așa se face că Mireasa este în centrul atenției tuturor,
00:06:49iar pregătirile ce au loc la casa acesteia se fac cu multă atenție și minuțiozitate.
00:06:55Tradiția spune că tânăra fată se desparte greu de feciorie.
00:07:00Așa se explică faptul că nu acceptă de la început cununa de Mireasa ce este așezată pe cap de un copil,
00:07:07simbol al purității sufletești și trupești.
00:07:10La îmbrăcatul Miresei participă neapărat fetele din sat, prietenele ei,
00:07:17care aici, în țara Lăpușului, poartă numele de drușcuțe.
00:07:21Nunta se desfășoară cu un ceremonial bogat în cadru festiv,
00:07:36având aspectul unui impunător spectacol, ale cărui etape cu caracter sincretic se succed într-o anumită ordine și durează mai multe zile.
00:07:51Momentele importante ale enunții au condiționat o anumită plasticizare în imagini artistice specifice,
00:07:59aparținând domeniului muzical, literar, coregrafic și dramatic.
00:08:04Cântece, orații, jocuri, dialoguri.
00:08:08Însoțită de doi tineri, de obicei rude ale sale, Mireasa pornește împreună cu cei apropiați către biserică, unde va avea loc cununia religioasă.
00:08:17Mirele intră în biserică, însoțit de două fete, urmat fiind de ceata de feciori,
00:08:23care au participat la împodobirea steagului de nuntă, ce a avut loc la casa Mirelui.
00:08:32Binecuvântat este împărăția Tatălui și a Cereu și a Sfântului Spirit, acum și păroiașii în vecii vecilor,
00:08:39pentru ca să se binecuvânteze nuntă această, așa ca și cea din gana Galilei Domnului să ne rugăm,
00:08:44pentru ca să se dăruiască lor mintele întreagă și nunt pânteciului spre folos Domnului să ne rugăm,
00:08:52pentru ca să se desfăteze într-o vederea filerii și a fricelui Domnului să ne rugăm.
00:08:57După oficierea economiei, mirii, însoțiți de nași, socrimari și socrimici,
00:09:09împreună cu tot alaiul nunții, pornesc pe ulițele satului în chior și veselie,
00:09:14strigăturile horitoarelor, auzindu-se până departe.
00:09:19Și cum nu există nuntă fără joc, tineri și vârstnici se lasă cuprinși de vraja nebună a dansului.
00:09:25Poți fi ba de bucuros, că ai ales ce-a fost frumos,
00:09:30ți-ai luat o floare de crin, să vă fie traiul lini.
00:09:34Dar nunta la români nu e doar cântec și vers, ci o încântare țesută din acțiune,
00:10:03mit și o spăț rablesian, cu petrecere demnă de-a zeilor în Olimpă.
00:10:09La masa mare se fac urărmire teilor și se închină cu o glajă de horincă,
00:10:14băutură nelipsită la petrecerile de prin partea locului.
00:10:17După miezul nopții, Nașa îi scoate cu numița miresei și îi pune pe cap baticul de nevastă tânără.
00:10:38Cununita
00:10:39Cununita este păstrată apoi ani de zile la colțul oblinzii,
00:10:55dar nunta nu se termina în acest moment,
00:10:58căci ea durează ca în poveștile cu feți frumoși și Ilene Cosânzene,
00:11:02trei zile și trei nopți, veselia și buna dispoziție, punând stăpânire pe tot satul.
00:11:09Muzica
00:11:39Muzica
00:11:41Omul bun iubește muzica și Maramureșanu este un om bun.
00:12:02El cântă sau ascultă muzică atunci când este fericit sau când este îndurerat.
00:12:07Stările lui sufletești se îmbină cu emoțiile pe care le stârnesc cântecele sale.
00:12:12După o săptămână de muncă și încordare,
00:12:15muzica și jocul îi ajută pe Maramureșeni să-și căsească liniștea și echilibrul necesar.
00:12:20Cei mai tineri, cei necăsătoriți, se întâlnesc la zile de sărbătoare
00:12:24sau la câte o băută unde cântă, joacă și se veselescă.
00:12:31Dragul meu, unde am sănit, dragul meu, unde am sănit,
00:12:37cu cine ne-am întâlnit, cu cine ne-am întâlnit.
00:12:49Cei ni drag, unde am intrat, cei ni drag, unde am intrat,
00:12:55cu cine ne-am adunat, cu cine ne-am adunat.
00:13:02Că-mi zâni la veselie,
00:13:11Că-mi zâni la veselie,
00:13:14La oamenii e omenii e,
00:13:18La oamenii e omenii e.
00:13:21Tine mă veselesc eu, Tine mă veselesc eu, Alături de mândrun eu, Alături de mândrun eu.
00:13:40N-am zunit, dar i-să dac, N-am zunit, dar i-să dac, Nu m-a boia să-mi-o fac, Nu mă boia să-mi-o fac.
00:13:59Muzica
00:14:29Banatul a fost întotdeauna o țară a cântecului.
00:14:34Acum aproape 2500 de ani, poetul grec Hesiod arăta că pe teritoriul Banatului de astăzi locuiau Ligieni,
00:14:42meșteri cântăreți din fluier, de la care își trăgeau și numele, Ligis în limba greacă însemnând fluier.
00:14:48Iar Herodot, părintele istoriei, scria că agatârșii care locuiau pământul dintre Mure și Dunăre își alcătuiau legile în versuri pe care le cântau.
00:14:59La tracii care populau centrul și nordul peninsulei balcanice, cântecul era în atât de mare cinste,
00:15:06încât legendele grecești leagă numele lui Orfeu, celebrul cântăresc din Antichitate, de țara tracilor.
00:15:13Istoricul român Nicolae Iorga spunea că tracii erau un popor care avea cântece pline de entuziasm uneori,
00:15:21alteori pline de melancolie, dar mai cu seamă plină de farmec și că originea cântecului popular român,
00:15:27sârb și bulgar, trebuie căutată în vechea muzică a tracilor.
00:15:33Nu mai departe decât acum 400 de ani, Izabela, văduva lui Ioan Zapolia, voievod al Transilvaniei,
00:15:39cerea școlii de cântăreți bisericești din Ardeal să învețe cântarea așa cum este ea la Lugoș și Caransebeș,
00:15:45atestând prin aceasta frumusețea mai deosebită a cântecului Bănățean.
00:15:52Trecutul muzical de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului artistic,
00:15:57manifestat în port, în ținută, în vorbă, dar mai ales în cântec și joc.
00:16:03Muzica
00:16:05Muzica
00:16:07Muzica
00:16:37Muzica
00:16:39Muzica
00:16:41Muzica
00:16:43Muzica
00:16:45Muzica
00:16:47Muzica
00:16:49Muzica
00:16:51Muzica
00:16:53Muzica
00:16:55Muzica
00:16:57Muzica
00:16:59Muzica
00:17:01Muzica
00:17:03Muzica
00:17:05Muzica
00:17:06Muzica
00:17:36Muzica
00:17:46Muzica
00:17:52Muzica
00:17:56Muzica
00:17:58Muzica
00:18:00Muzica
00:18:18Costumul popular de Banat prezintă în componența sa unele elemente
00:18:23care pun în lumină particularitățile locale ale acestei provincii.
00:18:27Costumul popular de pe Valea Bistrei deține câteva piese de port de străveche tradiție locală.
00:18:34Muzica
00:18:39Muzica
00:18:40Muzica
00:18:41Muzica
00:18:42Muzica
00:18:43Muzica
00:18:44Muzica
00:18:46Muzica
00:18:47Muzica
00:18:48Muzica
00:18:49Muzica
00:18:50Muzica
00:18:51Muzica
00:18:52Muzica
00:18:53Muzica
00:18:54Muzica
00:18:55Muzica
00:18:57Muzica
00:18:58Muzica
00:18:59Muzica
00:19:00Muzica
00:19:01Muzica
00:19:02Muzica
00:19:03Muzica
00:19:04Muzica
00:19:05Muzica
00:19:06Muzica
00:19:07Muzica
00:19:08Muzica
00:19:09Muzica
00:19:10Muzica
00:19:11Muzica
00:19:12Muzica
00:19:13Muzica
00:19:14Muzica
00:19:15Muzica
00:19:16dând fir de păr și pusută cu arniș, poalele, tot țăsut la război și pusut de muierii noastre cu mâna,
00:19:28opregul, dând fir de păr și lapisoare, muierii îi purtau obele, tot în fir de păr țăsuce,
00:19:45cu tot felul de culori și opiși cu un șocotan în vârf.
00:19:54Și iarna, muierii curtau șubă tot în lână țăsută, tot de muierii noastre din Obreja,
00:20:06cu broderie tot de mână făcută cu lână neagră, diferite modele.
00:20:15Muzica
00:20:24Muzica
00:20:33Muzica
00:20:42Muzica
00:20:43Muzica
00:20:45Muzica
00:20:57Muzica
00:20:59Muzica
00:21:02Costumul bărbătesc se compunea din căciulă, din piele întoarsă, cu un brâu cu lâna de mel în afară, laibăru care era din postav cu diferite motive cu sute pe partea din față și la buzunare.
00:21:27Urmează cămașa, care este din pânză țesută de femei la războiul de țesut, încins cu un brâu sau bricire, se mi-a purtată multe ori o bricire trei culori, iar cămașa jos este cu mătasă, cu sute, frumos ornamentată.
00:21:50Izmenile care sunt introduse la încălțăminte în obele, obelele țesute din lână și din mai multe culori cu motive naționale, iar în picioare o pingi cu nojiță, cu șocotan în față.
00:22:09La echipa de dansuri, când se ținea unele spectacole, bărbații sub izmenie purtau un brâu de zdrâncoțele, care fășeau un zgomot plăcut în timpul dansului.
00:22:26Costumul de iarna, adică iarna, se purta duruț. Acest duruț era din lână, făcut, țesut tot la războiul de muierii noastre, cu nasturi ornamentate în față, iar la guler, cu somot, cum zicem noi, și puține motive naționale care să dea un aspect mai plăcut.
00:22:54Cântă cu cu-fruni, eu nu poți să spun, cam un băcișor de care mi-i dor.
00:23:10Laila laila laila si mi-e tare drag, laila laila laila
00:23:23Floare de pujor, de page-am-mi gore
00:23:25L-astepul drag toată ziua i-am prast
00:23:28Floare de pujor, de page-am-mi gore
00:23:32L-astepul drag toată ziua i-am prast
00:23:35Ca sa-ni iubim, laila laila laila laila
00:23:39Până-mi vă trăim la, la-i lalala,
00:23:42Ca să îi iubim, la, la-i lalala,
00:23:46Până-mi vă trăim la, la-i lalala ...
00:24:03Ai mântr-o, pe lung, în jos, La, la, la, la, la, la.
00:24:07Unge-i locul mai frumos, la la la la la, Și să stăm pe iarbă vierge, la la la la la la,
00:24:14Unge nimeni nu ne vierge, la la la la la la, Și să stăm pe iarbă vierge, la la la la la la,
00:24:21Unge nimeni nu ne vierge, la la la la la la.
00:24:24Hai mândru cu mine iară, Pe unge-am toți astăvară, Pe lungă și pe zăboi, la la la la la,
00:24:35Să ne iubim amândoi, la la la la la.
00:24:46Vin o mândru pân' la mine, la la la la la, Ca să-ți dau dorul cu cine, la la la la la,
00:24:53Când vorbesc poienile, la la la la la, Cum îi sunt sprinșenele, la la la la la.
00:25:00Când vorbesc poienile, la la la la la, Cum îi sunt sprinșenele, la la la la la.
00:25:07Când mi-o spus aseară luna, Când nu-i ca cine nișuna,
00:25:14Și mi-o spus mioarele, la la la la la, Că ești ca și florile, la la la la la.
00:25:21La la la la la la, Și mi-o spus mioarele, la la la la la, Că ești ca și florile, la la la la la la.
00:25:30Bine ați venit, Domnul Luca, la noi, în satul Crâjma, mare bucurie pentru noi,
00:25:34Sănătate, Sănătate!
00:25:37Bine ați venit la noi!
00:25:39Bine ați venit la noi!
00:25:41Bine ați venit la noi!
00:25:43Bine ați venit la noi!
00:25:45Bine ați venit la noi!
00:25:46Să trăiți!
00:25:48Ruga Bănățeană este o sărbătoare a satelor bănățene.
00:25:56Să adună fiii satelor trecați în țară la această rugă bănățeană.
00:26:04La această rugă bănățeană se invită neamurile, se invită prietenii,
00:26:09unde în ziua de rugă, obiceiul e, între 1 și 4, trebuie să servească masa,
00:26:20prânzul, cum se spune la bănățeană.
00:26:23După prânz, se îmbracă în hainele cele mai frumoase și se merge la horă în sat.
00:26:31Dacă rugă bănățeană se ține o zi, dacă se ține două zile,
00:26:34același lucru se întâmplă și a doua zi.
00:26:36În unele părți ale bănătului rugă bănățeană să mai ține și zilor de astăzi trei părți.
00:26:43De exemplu, la Crejma, în fiecare an încă să mai ține rugă de trei zile.
00:27:06Mare mamă, am eu sat,
00:27:18Mă mir eu, din ce-am plecat,
00:27:24Mare mamă, santu-mi eu, la, la, la, la, la,
00:27:28Mare mamă, santu-mi eu, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la, la,
00:27:58Mulți ani alături de oameni din Telciu, gospodari, crescători de animale, lucrători la pădure, oameni harnici.
00:28:09Am învățat aici tot lucru din gospodărie, să cos, să țăs, de la mama mea, așa cum țăs și cos femeile din Telciu.
00:28:21Aici am prins drag de cândec, tot de la oamenii satului meu, aici la poale de Țâbleș, pe Valea Sălăuței.
00:28:31Aici ai locul unde vin întotdeauna cu drag, aici ai locul de care mi-i dor mereu.
00:28:38Nu-s măicuță supărată, pe dumneata niciodată.
00:28:50Când din sat eu am plecat, la-i la, la-i la, mamă ghetă, te-mi-ai dat, la-i la.
00:29:00Mă mă dîte-mi-ai dat, da-i de nu rogă yu-i dat.
00:29:23Mă mă dîte-mi-ai pus, la-i la, la-la-la, mamă rând în m-nio aziu-i, la-la-la.
00:29:33Te-am tras câte-o lăcaz, s-o dus ruja din obraz.
00:29:55Dar când viu în satul meu, la-i la, la-la-la, măicuță nu știu de greu, la-la-la, când te văd după dumneata, la-i la, la-la-la, nivoioasă inima, la-la-la.
00:30:16Pe Plaiună Săudian, pe Valea Sălăuței, la Salva, pentru că în această localitate ne aflăm, suntem recunoscuți în țară și peste hotare, mai ales pentru frumoasele tradiții care se păstrează,
00:30:34pentru portul împodobit atâta de mândru, cusut cu mărgele, cusut de pene, cusut pe scrisoare ori pe fir, pentru pânzăturile țăsute în chiar de comeile de la noi, mari meșterițe.
00:30:55Una dintre acestea este și Lucia Linuto Doran, în casa căreia ne aflăm, ea coasă cu răle, cu mărgele, ceptare pentru femeile de la noi, gulere,
00:31:14la cămânișele bărbătești și faima acestor pusături s-a dus până departe, pentru că Lucia Todoran a fost în America.
00:31:28Când ai fost în America, Lucia?
00:31:30Am fost în America anul trecut, la festivalul Spisonian de la Washington, unde mi-am reprezentat cu cinste Valea Sălăuței și, în primul rând, țara, România.
00:31:39Eu am învățat să lucru cu mărgele de la mama mea, mama mea a învățat de la alte femei mai bătrâne din sat și eu, la rândul meu, mi-am învățat copiii să lucre.
00:31:50Fata îmi lucră și e cu mărgele, au învățat și să coasă pe catifia, au învățat să facă berchițe, cum purtăm la gât noi.
00:31:59Mai înainte s-o cusu cu mărgele, eu știu că cusătura cu mărgele e mai vece decât cusătura pe șir.
00:32:09Căsutu cu mărgele, o artă care se practică și astăzi, aici, în Comuna Telciu, pe Valea Sălăuței, în județul Bistita Năseud.
00:32:25Meșteșug, pe care l-au rădicat la rang de artă de mai mulți ani.
00:32:33În Ținutul Năseu de An, sunt recunoscute penele de păun din clopurile ficiorilor.
00:32:41Ele se confecționează numai în Comuna Salva, pe Valea Sălăuței, de către un meșter cunoscut și recunoscut, Leon Jora.
00:32:58Tehnica ne-o va împărtăși meșterul pentru că dumnealui știți el mai bine.
00:33:05După ce am lipit pe formă, am lipit scândurica asta cu ceară de albină, începem și punem pene.
00:33:17Care fișorul e mai degastă? Are clop cu mai multe rânduri.
00:33:22Aici, e un clop cu șase rânduri de pene de păun.
00:33:29Cam cât de pene întrează? În jur de 4-500 de ani.
00:33:32Fișorii preferă să puie și o cununiță, o glință, o cununiță de flori făcută de leleaviorica, agapri, din telgiu.
00:33:59Într-o sară pălașină, mă lua dorul de mână.
00:34:13Într-o sară pălașină, mă lua dorul de mână.
00:34:18Mai cu mine, mai mândruță.
00:34:24Ai așa cum ești desculță.
00:34:32Stăi până mai încălăța.
00:34:37Că-mi ne-i departe pagia.
00:34:48Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:18Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:20Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:22Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:24Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:26Că-mi ne-i departe pagia.
00:35:28În plăcitul cozilor în lat este o artă care se practică de mai multă vreme.
00:35:36Într-o împlechitură în lat cu cununiță, ori cu cosiță, cosiță în crușiș, ori cosiță pe fiecare codă, cu două coz, ori cu o singură codă.
00:35:52Într-o împlechitură în mai multe șuviță, dintr-un păr lung, dintr-un păr frumos, au unei feche care iesă prima dată la jocul satului, ori la alte feche care se pregătesc să se ducă la biserică, însă de sărbătoare.
00:36:12Și atunci când îți mirese.
00:36:17Aici pe cununiță, pe coda asta împlechită, să pun flori de mușcată și pe coda în jos, și să bagă pe coda pe chele, așa-i?
00:36:29Da.
00:36:30La mireasă se pune pe che albă și la cemătoare, când legați, dacă sunt cemătoare la nuntă, ori la feche care măr la joc, ori la biserică, atunci când e sărbătoare,
00:36:41să pun alte pe chele colorate și să leagă aici la capătul coză, într-o fondă mai lungă și să lasă pe spate în jos, așa într-o bogățâie.
00:36:54Nu mă poți mai de iubire, na, na, na, na, na, na, na, na.
00:37:21Nu mă poți mai de iubire, na, na, na, na, na, na.
00:37:35Muzica de intro
00:38:05Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:38:35Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:39:05Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:39:35Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:40:05Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:40:35Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:41:05Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:41:35Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:42:05Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:42:35Aduna aici pe tot parcursul scenariului ei multiple aspecte ale vieții și nenumărate meandre ale sufletului sub forma unui ingenios dialog între generații,
00:42:46prefigurând întemeierea unei noi familii.
00:42:48Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:20Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:22ce țin de ce țin de valorile morale păzite cu sfințenie de oamenii acestor locuri.
00:43:28Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:30Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:32Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:44Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:46Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:48Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:50Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:52Să vă mulțumim pentru vizionare.
00:43:54M-ai facut nireasă, Să m-am alătăcasă,
00:44:04Să merg la barbatul, Duc manșe la satul,
00:44:14Să mă uit la poartă, Poate vii vreodată.
00:44:24Să jucămă mamucă, Cât sunt miresucă,
00:44:52Să mai pitreșem, Cât aici suntem.
00:45:02Zorii să ne prindă, Și să ne cuprindă,
00:45:12Cât grija să strânge, Inimioara mă frângi.
00:45:21La piept sâti strângu, Jelea sâni o plângu,
00:45:35La piept sâti strângu, Jelea sâni o plângu,
00:45:49Fața să-ți s-arutu, Cât pată mai suntu.
00:45:59Să mai ierti pamucă, Că am fost și-n aucă,
00:46:08Să te amănăt, Că ajutu, Cât m-ai îngrijă tu.
00:46:17Cât mărg la barbatul, Duc manșe la satul,
00:46:26Și mă uit la poartă, Poate vii vreodată.
00:46:36Cinstitii Mire, Noi îți dăm în seamă,
00:46:41Această fată frumoasă, Să trăiți amândoi fericiți,
00:46:44Să aveți copii mulți, Să aveți o casă frumoasă,
00:46:49Și să cinstiți pe părinții voștri, Cât și pe noi.
00:46:53Poptim, Cinstitii Mire, Mireasa, Să o păstrezi,
00:46:57Și să ai grijă din Densa, Până la Deși Bătrâneță.
00:47:06La piept sâti strângu,
00:47:19Jelea sâni o plângu,
00:47:24Fața sâți s-a rutu,
00:47:28Cât pată mai sântu,
00:47:33Să mă ierti, Famucă,
00:47:38C-am fost și-n aucă,
00:47:42Și te-am înacajatul,
00:47:47Cât m-ai îngrijatul,
00:47:51Când mărg la barbatul,
00:47:56Duc mai și la satul,
00:48:01Și mă uit la poartă,
00:48:06Poate vii vreodată.
00:48:10La vatra satului,
00:48:11Admiram roata mare de jucători,
00:48:13Ce se mișca încet în dulce legănare.
00:48:16Rămâi uimit de desfășurarea acestui spectacol popular,
00:48:20Cu comoara lui de jocuri.
00:48:23În strămoșeasca horă,
00:48:25Dans elegant și grațios,
00:48:27Se prindeau tineri și bătrâni.
00:48:29La țară,
00:48:30Hora este considerată temelia tuturor jocurilor.
00:48:34Ea simbolizează împăcarea,
00:48:36Frăția,
00:48:37Unire.
00:49:07Pe vremuri,
00:49:10Hora satului era un eveniment important în viața obștei.
00:49:14Acest spectacol luminos a dispărut aproape peste tot.
00:49:18E de datoria noastră să-l restabilim și să-l păstrăm,
00:49:22Căci face parte din zestrea noastră spirituală.
00:49:25Căci face parte din zestrea noastră spirituală.
00:49:28Căci face parte din zestrea noastră spirituală.
00:49:31E de datoria noastră să-l restabilim și să-l păstrăm,
00:49:34Căci face parte din zestrea noastră spirituală.
00:49:38Bine,
00:49:39Mai la val lupitul la către plăcăi cu cai la apă,
00:49:43Doi țân,
00:49:44Doi îmi iau dă,
00:49:45Doi spre mine să-l îndreaptă.
00:49:47Hai,
00:49:48Rea să văd cu noi,
00:49:50Ca glândini ca la voi.
00:49:52Și-mi rili om de treabă,
00:49:54Știu-o, ce să aleagă.
00:49:56Să aleagă și-o lădăt de ochi de rii,
00:50:02Și-o lădăt de plășere,
00:50:06De plășerea ochilor,
00:50:11Voia părinților.
00:50:15Măi uneva de cai gheni,
00:50:17Nu ține ochii la mine,
00:50:20Nu te uiți că ochii-n ei mai fac
00:50:22Cât patru cai de-a tăi,
00:50:24Pornișei voi oameni buni,
00:50:26Ce-ați dat la cai de-sneau buni?
00:50:28Noi le-am dat-o văzcu sacu,
00:50:30Și-o trec voi cu prepeleacu.
00:50:33Pornișel pe șepte sate,
00:50:37Ia o litru jumătate,
00:50:42Și-o șesteaște druștile,
00:50:46Că s-o poată cheuie.
00:50:49Nu suntem așa de multe,
00:50:53Dar suntem tare de frunte,
00:50:55Nu suntem așa de deasă,
00:50:57Dar suntem tare aleasă.
00:50:59Soacră nică în șalată,
00:51:02Pe papuși ți-ai dat o pată,
00:51:05Pe papuși fac și-n sute,
00:51:07Pata fac și mii mai multe.
00:51:09Soacră, soacră tânără,
00:51:13Să-ți faci altă coptelă,
00:51:18Să-i pui numele Maria,
00:51:21Să-și în locuie, știa,
00:51:25Ai, ai, ai, ai, ai, ai, ai, ai.
00:51:51Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:52:21Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:52:51Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:21Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:23Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:25Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:27Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:29Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:33Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:35Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:37Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:39Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:41Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:43Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:45Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:47Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:49Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:53:51Dacă ați urmărit acești dansatori cu câtă mântrie își poată costumul popular
00:53:55și cu câtă bucurie în suflet chiar și atunci când este trist,
00:53:59își joacă dansurile pe care le-au învățat la rândul lor și de la părinții lor, de la buliciilor.
00:54:07Formația de dansuri din Traianu nu numai că este un exemplu și pentru ansamblul meu artistic Burnasul,
00:54:15dar este o formație cu care mă mândresc de câte ori am ocazie.
00:54:21Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:54:27Să vă mulțumim pentru vizionare!
00:54:37De la această formație minunată am luat cântece care au un anumit parfum local de Tellerman,
00:54:45dar și dansuri populare.
00:54:46Unul din aceste dansuri se numește Litai 2-ul.
00:54:51E un dans vechi, din câte am citit eu,
00:54:56este specific acestei părți din Telerman, de la Alexandria și până la Dunăre.
00:55:03Este un dans care vine din ritual.
00:55:07Cu timpul a fost făcut dans de petrecere, dans de fără a satelor.
00:55:12Am să încerc să vă arăt cât de frumos să combină acesti dansatori din Traianu,
00:55:21mai bătluior un pic ca noi, cu tinerii mei de la Ansamblul Tinerii Dansatori
00:55:26și cât de frumos au știut să ne predea acest dans care parcă vin prin sfârșit.
00:55:33Deci Litai 2-ul.
00:55:42MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:55:44MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:55:46MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:55:48MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:55:50MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:55:54PENTRU VIZIONARE!
00:55:58MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:00MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:24PENTRU VIZIONARE!
00:56:26MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:28PENTRU VIZIONARE!
00:56:30MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:32MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:34MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:36PENTRU VIZIONARE!
00:56:38MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:39MULȚUMIT PENTRU VIZIONARE!
00:56:41Cucurița roșioară, pop, pop
00:56:46Ochii negricate zmoală, pop, pop, pop
00:56:50Măriuene, la ce moandă mă băgară
00:56:54Dorule și-o boală grea, fugi din inimiera mea
00:57:14Du-te-n pădure și-n șezi, aninat pân' lemne verzi
00:57:19Du-te pân' iarbă și-n când îi, du-te la măriga sânării
00:57:25Spune-i că eu te-am înătă-n vă
00:57:28Și pe piepte-am legănat, pop, pop
00:57:34Măi, dorule, e cu poatea și cărările
00:57:38Du-te pân' iarbă și-n când îi, du-te la măriga sânării
00:57:44Spune-i că eu te-am înătă-n vă
00:57:48Și pe piepte-am legănat, pop, pop, măi, dorule
00:57:54Cu poatea și cărării
00:57:56Știți de ce-mi place mie, telor, manu?
00:58:00Și cred că nu sunt subiectiv dacă spun că are cele mai frumoase costume din țară
00:58:05Costume care au fost apreciate și sunt nu numai la noi
00:58:09Noi am început să nu le mai prețuim când le apreciază străinii
00:58:12Am să vă prezint acum niște costume din Traiano
00:58:16Dar care de fapt sunt foarte răspândite aproape în întreg telor, manu
00:58:21Un costum de femeie cu o legătură a capului foarte frumoasă
00:58:26E legătura cu conci
00:58:27Conciul este un material din textil
00:58:31Sau din crăci de pom
00:58:33Se făcea și se pune pe sub marama
00:58:36Pe care o poartă femeia cu mult respect
00:58:39Și care îi dă oarecare ținută
00:58:43Observați ca la o domniță cu o afiură un pic mai înaltă
00:58:46După aceea femeia poartă pe trupul o ie
00:58:51Observați aici o ie care nu o să o găsim în alte părți
00:58:55În Oltenia sau în Arge și zonele învecinate
00:58:59O ie fără altiță care pornește aproape de gât
00:59:03În culori discrete
00:59:05În general culorile de crem, bleu și alb pe alb dominau la femei
00:59:10Această armonizare de culori aparține de bunul simț și de gustul fiecarei telor manence
00:59:18Cămașa este cu poală lungă, terminată cu șabace
00:59:23De fapt cu, noi zicem, colțun la plosca
00:59:27Cu o dantelă frumoasă
00:59:30Observați aceste zuvelși care se deosebesc de cele de old
00:59:35Mai simple, cu flori mai puține
00:59:38Aici avem o zuvelcă foarte veche
00:59:40Cu niște cuculeți țesuți
00:59:43Ca prag la zuvelcă
00:59:45La cămașa bărbătească observați tot această frumusețe și discreție a cusăturii
00:59:52Cusătură cu șabac alb pe alb, cu poale lungi
00:59:56Cu izmană, cu același model ca și cămașa
01:00:00La brâu, brâu este în general simplu
01:00:03Cu flori, la de 20-22 de centimetri
01:00:08Și eu port o cămașă de fală, de sărbătoare, cu care eu mă fălez
01:00:13Este o cămașă cu cusătură
01:00:15Observați tot într-o singură culoare
01:00:18Telormănanca a cusut în general cu multă discreție
01:00:22Cămășile policolore au apărut mult mai târziu
01:00:26Un brâu simplu, așa cămașă
01:00:29Și observați că acum apare costumul
01:00:33Este costumul pentru anotim mai rece
01:00:35Cu opinci, cu obiele, cu carâmpi, cu ciorap gros întors
01:00:40Aici am un costum de băiat, de flăcău
01:00:44Tot așa cu sătură cu șabace, alb pe alb
01:00:49Poartă pe el un obiect cu care eu m-am îndrit-o deauna
01:00:53Se numește ipingea sau imurluc
01:00:56Este o ipingea de sărbătoare cu motive florare
01:01:02Cu niște bucăți de pânză sau bucăți de catifea
01:01:10S-au folosit mai târziu ca ornament
01:01:13Și aceste ipingele cu mărgean
01:01:16Ereau folosite în general
01:01:17În cea mai importantă zi din viața unui tânăr
01:01:21La nuntă
01:01:22Avem aici alături de el o tânără cu costum cu șorț
01:01:28Observați această cămașă foarte simplă
01:01:33E să zice în unele părți cămașă cu platcă sau cămășoi
01:01:37Șorțul e legat direct în cingătoare
01:01:40Nu este prins cu bată
01:01:41Păpoale are un prag, o alesătură
01:01:45Cu diferite motive florare sau zoomorfe
01:01:48Observați scuroiul este deosebit
01:01:51Încât să pună în evidență cât mai mult alia fetei
01:01:54Fata poartă o găteală a capului cu tulpan
01:01:58Tulpanul în Tellerman este lung, cu colț lung
01:02:02De trece de cingătoare
01:02:04Terminat cu danteluță și cu mărgelușe
01:02:07Și legat de trei ori peste cap
01:02:11Este o anumită tehnică de găteală a capului aici în Tellerman
01:02:15În picioare poartă cu o pingi cu ciorap de lână
01:02:18Aici am un costum de băiat mai bogat cu cismă
01:02:21Cu pantalon de pănură băgați în cismă
01:02:24Cămașă, dar observați ca același lucru
01:02:27Aceiași discreție în culori și în cusătură
01:02:30Cusătură cu șabac discret
01:02:32Cusătură alb ca alb și foarte puțin punctat cu un pic de roz
01:02:37Acest suman este deosebit
01:02:42E invidiat chiar de Muzeul Satului din București
01:02:46Este un suman foarte vechi
01:02:49Îl purtau oamenii mai bogați
01:02:51Este din catifea
01:02:53Cu găitane foarte multe
01:02:55Aceeași discreție, negru pe negru
01:02:58Este un găitan tot pentru nuntă
01:03:00Îl cunosc după mărgelușele care sunt punctate
01:03:05Mărgele tot așa în culori foarte, foarte discrete
01:03:10Brâul este un pic mai lat
01:03:14Și acest brâul și sumanul
01:03:18Dau tânărului o ținută deosebită
01:03:21Bineînțeles că purtând cismă
01:03:23Cămașa este cu poale lungi
01:03:26Sunt mândru că nu numai eu, toți membrii ansamblului
01:03:29S-au luptat să achiziționeze aceste piese deosebite
01:03:33Din satele Telormăne
01:03:35Foaie verde ca luna
01:03:39Aș muri, dar nu acum
01:03:42La toamnă când o la pluma
01:03:46În frațe la Caterina
01:03:50O fo fo, să măr cu capul bătani
01:03:53O fo fo, încă cine-mi este drag
01:03:57O fo fo, să măr cu capul bătani
01:04:01O fo fo, încă cine-mi este drag
01:04:04O fo fo, încă cine-mi este drag
01:04:09O fo fo, încă cine-mi este drag
01:04:10O fo fo fo, să măr cu capul bătani
01:04:16O fo fo, încă cine-mi este drag
01:04:20O fo fo fo, încă cine-mi este drag
01:04:23Și când facem vinul scumă, Ofofo, să mor cu capul pe plan, Ofofo, lângă cine-mi este drag, Ofofo, să mor cu capul pe plan, Ofofo, lângă cine-mi este drag.
01:04:53Între ce este și ce a fost, mintea noastră trebuie să întindă mereu o punte de lumină.
01:05:13Tradiția, obiceiurile, nu pot și nu trebuie să fie date uitări.
01:05:17Oltenia, zona etno-folclorică extrem de bogată, cu jocuri și cântece neasemuiți de frumoase,
01:05:27se înfățișează privirilor noastre în toată splendoarea peisagistică a subzonelor ce o compun.
01:05:33Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea și Mehedinți.
01:05:37Aceste pământuri au să mislit personalități marcante.
01:05:41Cele trei mării, ale cântecului Oltenesc, au încântat de-a lungul anilor generații întregi,
01:05:48Maria Tănase, Maria Lătărețu, Maria Cioban.
01:05:51Lie, Lie, Lie, Lie, Lie, Lie, Lie.
01:06:06Ciocârlie, ia să-mi spui tu mie, de ce zbori în vânt și dai de pământ.
01:06:25Și dai de pământ, liie, liie, ciocârlie.
01:06:46De ce cânti pe lan, fără ciocâr, lan, ce stai pe cânt pie, singură pustie, liie, liie.
01:07:16De ce cânti pe vale, unde-i mai răcoare, la izvoare reci, ori vrei să mă-ntreci.
01:07:44Lieie, liie.
01:08:21De ce cânti pe lan, fără ciocâr, lan, ce stai pe cânt.
01:08:28Demne de remarcați sunt și cântecele altor doi mari interpreți olteni, Gheorghe Roșoga și Vasilica Din.
01:08:42Și ulei.
01:08:51Și ulei.
01:08:53Și ulei.
01:08:58Și ulei.
01:09:05Și ulei.
01:09:07Și ulei.
01:09:08Și ulei.
01:09:09Și ulei.
01:09:10Și ulei.
01:09:11Și ulei.
01:09:12Și ulei.
01:09:14Și ulei.
01:09:16Ziule, fi din urm, Spune-mi ce peste-mi aduci, Spune-mi ce peste-mi aduci, Despre frații mei aduci.
01:09:34Ziule, ziule, Borsanule, mătrecând, Ziule.
01:10:04Bori ce tanlar,
01:10:18Fi din urm,
01:10:22Și-am zis verde și-am zis verde
01:10:34Lăimul să văd, mâincuța m-a măritat
01:10:42După un băiat bogat, mă tai urând
01:10:48Om din satul măi
01:10:53Și-am zis verde mărăcine și când îl vedeam că vine
01:11:00Să strângea inima-n mine
01:11:04M-am făcut frigurile și toate dam bladele
01:11:10Și când venea dracul știa cum îl țu-n brață ședea
01:11:19Cam așa când eu spălam pe gardul eu atârnam
01:11:23Și-mi picioarele ne fezam
01:11:32Și-ntr-un câtec milț în neamă
01:11:38Mehedinți
01:11:42Zonă cu particularități muzicale bine definite
01:11:45Și cu interpreți ce au impus această zonă
01:11:48În rândul preferințelor publicului
01:11:50Domnica Trop, Angelica Stoicană
01:11:53Cum e lorlrei
01:11:57Cum ducă fazer ca cu mai
01:12:02Cum ducă cum ducă-cangBracei îl țuam
01:12:06Cum ducă cu situacerului
01:12:09autocon suntem
01:12:12Cal care
01:12:13Bărăhi
01:12:21Saluta ea zburita, saluta ea zburita mă e.
01:12:31Urița o plăjiriet ca la mafa și să știe, Urița și o căs tâng ca la mafa și să plâng.
01:12:51Măicuță cu vorba dulce, de ce tot ești la răscruce?
01:13:03Către asfinții de soare măsori din ochi drumul mare.
01:13:09Nu vorbești cu nimenea ce necăs tu apăsa, Pietrele și pământul.
01:13:18Că-ți fiu, maică, sufletul.
01:13:22Muzica de intro
01:13:35Este o răscruce măicuță, Cam un băiat și o fetiță.
01:13:41Fetița nu mi-a plecat, De ea nimic n-am aflat.
01:13:47Și străinii-s oamenii răi, Nu vindecea-n lacuiei.
01:13:53Mi-au rândem la ola rele, N-am cum să o apăr de ele.
01:13:59Cântecul Mohedințean nu va pieri curând, Căci este cine să-l ducă mai departe.
01:14:13Cu talent și pricepere, Niculina Stoican și Petrica Mățu-Stoian
01:14:17Perpetuează acum frumusețea melosului din munții Izvernei.
01:14:21Muzica de intro
01:14:51Pitucii că l-ai iubit îi ușurică, L-ai iubit îi ușurică.
01:14:58O iei în brață și-o pierd, O iubești și nu mai vezi.
01:15:03O iei în brață și-o pierd, O iubești și nu mai vezi.
01:15:09Muzica de intro
01:15:20Că rostul l-ai iubit îi ușurică, Că rostul l-ai iubit.
01:15:25Muzica de intro
01:15:32Că rostul l-ai iubit, De când s-o fi pomenit, Și pe față și pe-ascuns,
01:15:39Nici o dată nu-i geajuns, Și pe față și pe-ascuns, Nici o dată nu-i geajuns.
01:15:48Muzica de intro
01:16:03Hai hai iar așa, Vino mândor lângă mine, Să jucăm în horă, Că-mi e drag de cine.
01:16:09Hai hai tot așa, Vino mândor lângă mine, Să jucăm în horă, Că-mi e drag de cine.
01:16:16Să ce i-am mânduță-n joc, Hai da hopa iar așa, Și ce-i săruta cu foc, Joacă-mi în dramea.
01:16:23Să ce i-am mânduță-n joc, Hai da hopa iar așa, Și ce-i săruta cu foc, Să joați cu nărnă mă.
01:16:31Hai hai iar așa, Drag mei mie mândruța, Când vine sara la horă și-mi dă gurița.
01:16:49Hai hai iar așa, Drag mei mie mândruța, Când vine sara la horă și-mi dă gurița.
01:16:56Joacă danțul prin plișor, Hai da hopa iar așa, Legănat și cu tircol, Joacă mândra mea.
01:17:03Joacă danțul prin plișor, Hai da hopa iar așa, Legănat și cu tircol, Așa mândra mea.
01:17:10Hai hai iar așa, Drag mei mie mândruța, Când vine sara la horă și-mi dă gurița.
01:17:25Grei peată lui ca o piatră pe inima mea.
01:17:29Hai hai iar așa, Grei doamne dragostea, Ar chiar fi o piatră pe inima mea.
01:17:35Piatra odată mai crapă saltă, Hora n-o lăsa, Da dragostea niciodată joacă mândra mea.
01:17:42Piatra odată mai crapă saltă, Hora n-o lăsa, Da dragostea niciodată joacă mândra mea.
01:17:48Da zi nu te-o lăsa de vără, Poate te-o vreau cumva mără.
01:17:55Și mâna așa capul sucit, Au și mai dă un chiu atit, O hop și-așa măr.
01:18:02Măr.
Be the first to comment