00:00Acum aproape 2500 de ani, poetul grec Hesiod arăta că pe teritoriul Banatului de astăzi locuiau Ligieni,
00:08meșteri cântăreți din fluier, de la care își trăgeau și numele, Ligis în limba greacă însemnând fluier.
00:15Iar Herodot, părintele istoriei, scria că agatârșii care locuiau pământul dintre Mure și Dunăre,
00:21își alcătuiau legile în versuri pe care le cântau.
00:24La tracii care populau centrul și nordul peninsulei balcanice, cântecul era în atât de mare cinste
00:31încât legendele grecești leagă numele lui Orfeu, celebrul cântăresc din Antichitate, de țara tracilor.
00:39Istoricul român Nicolae Iorga spunea că tracii erau un popor care avea cântece pline de entuziasm uneori,
00:46alteori pline de melancolie, dar mai cu seamă plină de farmec și că originea cântecului popular român,
00:53sârb și bulgar trebuie căutată în vechea muzică a tracilor.
00:58Nu mai departe decât acum 400 de ani, Izabela, văduva lui Ioan Zapoulia, voievod al Transilvaniei,
01:05cerea școlii de cântăreți bisericești din Ardeal să învețe cântarea așa cum este ea la Lugoș și Caransebeș,
01:12atestând prin aceasta frumusețea mai deosebită a cântecului Bănățean.
01:18Trecutul muzical de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului artistic,
01:23manifestat în port, în ținută, în vorbă, dar mai ales în cântec și joc.
01:29Muzica de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului
01:59Muzica de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului
02:29Muzica de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului
02:31Muzica de mii de ani a făcut cabanatul să fie un ținut al simțului
02:35Muzica
03:05Muzica
03:19Iubește un om frumos
03:24Muzica
03:25Muzica
03:45Costumul popular de Banat prezintă în componența sa unele elemente
03:49care pun în lumină particularitățile locale ale acestei provincii.
03:53Costumul popular de pe Valea Bistrei deține câteva piese de port de străveche tradiție locală.
04:04La noi, la Obreja, pe Valea Bistrei, în Ținutul Mugulanilor, costumul de sărbătoare era cel mai frumos din Banat.
04:12Muierile, la Obreja, poartă pe cap șapță, care e cusută cu lână și cu mărjele,
04:22care e acoperită cu o cârpă din cașmir înflorată.
04:27Șupagu, îi cusut cu mâna și țăsut cu războiul de muierile noastre din Obreja.
04:37Cătrânța, îi țăsută dând fir de păr și cusută cu arniș.
04:46Poalele, tot țăsut la război și cusut de muierile noastre cu mâna.
04:53Opregu, dând fir de păr și lapisoare, muierile îi purtau obele, tot în fir de păr țăsuce, cu tot felul de culori.
05:13Și-o apiși cu un șocotan în vârf.
05:20Și iarna, muierile curtau șubă tot în lână țăsută, tot de muierile noastre din Obreja, cu broderie tot de mână făcută cu lână neagră, diferite modele.
05:43Vă mulțumesc!
06:13Vă mulțumesc!
06:15Vă mulțumesc!
06:17Vă mulțumesc!
06:19Vă mulțumesc!
06:21Vă mulțumesc!
06:23Vă mulțumesc!
06:25Vă mulțumesc!
06:27Vă mulțumesc!
06:29Vă mulțumesc!
06:31Vă mulțumesc!
06:33Vă mulțumesc!
06:35Vă mulțumesc!
06:37Vă mulțumesc!
06:39Vă mulțumesc!
06:41Vă mulțumesc!
06:43Vă mulțumesc!
06:45Vă mulțumesc!
06:47Vă mulțumesc!
06:49Vă mulțumesc!
06:51Vă mulțumesc!
06:53Vă mulțumesc!
06:55Vă mulțumesc!
06:57Vă mulțumesc!
06:59la războiul de țesut, încins cu un brâu sau bricire,
07:07se mai purta de multe ori o bricire, trei culori,
07:10iar cămașa jos este cu mătasă, cu sută, frumos ornamentată.
07:17Izmenile care sunt introduse la încălțăminte în obele,
07:23obelele țesute din lână și din mai multe culori cu motive naționale,
07:30iar în picioare o pingi cu nojâță, cu șocotan în față.
07:35La echipa de dansuri, când se ținea unele spectacole,
07:42bărbații sub izmenie purtau un brâu de zdrâncoțele,
07:49care făceau un zgomot plăcut în timpul dansului.
07:53Costumul de iarna se purta duruț.
07:57Acest duruț era din lână,
08:00făcut, țesut tot la războiul de muierii noastre,
08:06cu nasturi ornamentate în față,
08:09iar la guler, cu somot, cum zicem noi,
08:13și puține motive naționale care să deau un aspect mai plăcut.
Be the first to comment