- 5 weeks ago
Category
🎵
MusicTranscript
00:10Muzica
00:19Bun găsit, dragi telespectatori, în cadrul emisiunii Obiceiul și Rânduieli la M Plus TV Internațional.
00:25Astăzi o avem invitată pe doamna Liliana Mihai, o artistă completă din Iași, premiată cu discul de aur și de
00:33platină, dincolo de vocea adânsei minunată.
00:36Doamna Liliana păstrează o artă sacră cu sutul românesc, însă nu a venit singură, a venit însoțită de minunata Maria,
00:44fica adânsei, și vreau să te salut pe această cale.
00:48Bună, Maria!
00:49Bună!
00:50Ce faci?
00:51Bine!
00:52Bine, bună seara și bine ați venit în cadrul emisiunii Obiceiul și Rânduieli.
00:58Mă bucur nespus că ați onorat invitația și va fi o seară așa de poveste, cu bună rânduială, cu obiceiuri
01:04și tradiții din zona dumneavoastră.
01:08Doamne ajută! Bună seara, bine v-am găsit!
01:11Vă mulțumesc pentru invitație și pentru cadrul minunat pe care dumneavoastră l-ați creat.
01:19Și noi vă mulțumim pentru echipa minunată pe care o aveți și care dă dovadă de mult profesionalism.
01:27Vă mulțumim pentru apreciere și vreau să vă dau și o apreciere pentru că ceea ce văd aici mă duce
01:35așa cu gândul la o poveste și de-abia aștept ca aceste minunate personaje care sunt aici de față și
01:46care privesc telespectatorii și noi le admirăm,
01:50cred că ne va duce într-o poveste impresionantă și de-abia aștept firul acesta să depănăm amintiri.
02:01Da, este povestea unei fete din Comuna Focuri Județul Iași care a locuit și încă locuiește cu sufletul și cu
02:15inima și cu mintea în acel cadru frumos,
02:19în acel sat românesc și autentic, un sat cu oameni frumoși și harnici, cu flăcăi voinici și pete mândre, ca
02:30să-l citesc pe marele nostru povestitor Ion Creangă.
02:34Tot ce am reușit să aduc în această poveste, în această seară, se regăsește în amintirile mele, în trăirile dumneavoastră.
02:48Și în trăirile mele din timpul copilăriei, din timpul cât eram în mijlocul sătenilor de acolo și din cadrul familiei
03:02în special,
03:03pentru că acolo m-am format, acolo am învățat să cos, acolo am învățat să țes, să urzesc, să torc
03:10firul, să cos costume populare
03:14și să fac bucate bune, să le prepar, sigur că da, și să trăiesc moldovinești, cum ar fi, cum s
03:25-ar zice.
03:28Și pentru că eu vă știu latura artistică și artistică vorbind și menționând faptul că dumneavoastră sunteți interpretă de muzică
03:37populară,
03:38nu numai dumneavoastră, ci și soțul, iar iată, i-ați transmis și ficei această pasiune de a cânta, de a
03:50doini
03:51și vreau să ne duceți așa un pic pe partea aceasta de muzică, cum ați început dumneavoastră debutul artistic,
04:00după care să ne întoarcem un pic la origini.
04:05Când eram micuță și ca să nu aveam curent electric, munica avea o lambă pe care o aprindea seara
04:14și avea stativele, adică războiul de țesut, îl avea pus în casă, pregătit și țesea în covoare.
04:24Ea țesea și eu mă uitam, bunică, arată-mi și mie, cum se face acolo?
04:28Uite așa, uite așa se face, dai suveca printre fire, apoi calci pe călcători, se ridică iitele și tragi de
04:37spate și iarăși dai prin partea cealaltă a firelor
04:41și uite așa, uite așa apare catrința, apare covorul, apare ia, apare prosopul și apare și baticul, bineînțeles că și
04:57el este țesut dintr-o lână mai subțire.
05:00Sigur că da.
05:01Vreau să ne spuneți, pentru că aveți un strai popular autentic, cu siguranță, și Maria, văd că și ea are
05:10un costum popular tot din zona dumneavoastră,
05:14și văd acolo niște finețuri ale cămășii și aș vrea cumva să ne duceți în această poveste.
05:21Iată, trecem acum de la muzică, la tradiție și vorbind la cusătură și aș vrea așa să ne duceți de
05:32la cântec la cusătură, la brodărie,
05:36că tot ați pomenit de război.
05:41În timp ce se efectua aceste activități îndeletniciri, gospodărești și tradiționale, o vecină de până o altă vecină, torceafirul, cum
05:55avem fi aici.
05:55Așa s-a născut cântecul? O dată cu această rânduială, cu acest obicei?
06:00Pentru că oamenii s-au gândit să ne, pentru că nu erau radio-uri atunci, și s-au gândit cu
06:08ce să ne umplem noi timpul.
06:09Hai să cântăm. Și au mers de ferică. Ia să văd cum a cântat Lelea Ioana, cum a cântat Tantin
06:15Mărbioala.
06:16Și așa a înființat ansamblu. Așa a înființat și ansamblu, așa am învățat să și cânt.
06:21Pentru că în timp ce călcam, mai spuneam un vers, iar la fel la război de țesul și dădeam cumva
06:27tala.
06:29Și la fel, când m-au învățat să cos IE, la fel, parcă lipsea ceva.
06:37Ca și atunci când spui o rugăciune. Pur și simplu nu faci nimic. Parcă îți vine să spui ceva.
06:45Ați fost într-o continuă meditație. Ați cesut versuri pe IE.
06:50Versuri pe IE. Am luat modelele din natură. Chiar din natură.
06:56Iată, scursul la fel și aici.
06:59Și mai târziu vă povestesc cum a înființat ansamblu înțelegmuța din Comuna Focuri.
07:04Ne avem acolo păpușelele, da.
07:07Acesta este un costum pe care eu l-am gândit ca fiind acolo din zonă.
07:13Comuna Focuri s-a înființat după războiul de independență, cam după 1878-1879 chiar.
07:22Satul nou înființat a primit, se numea înainte Praguri, datorită dealurilor care cădeau întrepte spre Iazul Bolbucan.
07:32Apoi a primit denumirea de Focuri, pentru că se aprindeau pe Movelițe Focuri, ca să fie avertizații sătenii de invazie
07:43atâtă rască.
07:44Și astfel aveau timp să-și adăpostească avutul și pe cei dragi, undeva de acest pericol imminent.
07:53Apoi mai exista un punct de popas între Focuri și Munteni, unde se adunau drumeții care plecau spre Iazul, spre
08:01Galat și Vaslui.
08:04Aceștia seara aprindeau focuri și depănau povești cu iz de haiducie.
08:14Dar focuri, pentru că sunt și o focoasă așa și eu, de ce? Poate mi-a luat și eu numele
08:20acesta de focureancă adevărată.
08:25Prime locuitori au fost din Iași, din Târgu Frumos, Botoșani, Suceava, Brăila, Târgu Frumos.
08:33Deci, vedeți, acolo sunt o multitudine de tradiții. Fiecare a venit cu tradiția din zona locului respectiv, chiar și din
08:42județul Neamță, de unde este Creangă.
08:44Catrința aceasta și prima catrință, la fel, primul meu costum.
08:50Acela este primul, dumneavoastră, costum.
08:54Tot din acea zonă. Deci, pot să port chiar și din Bacău au venit și au fost în proprietarist 525
09:02de însurăței.
09:04Da, și le s-au dat pogoane de cațe și acolo și-au stabilit locul.
09:09Și iată cum vechiul s-a contopit cu nouul și deja a devenit un nucleu cu tradiții adevărate care se
09:22mai păstrează și astăzi în zona noastră.
09:25Deci, m-am gândit că la marginea satului, pe unde treceau drumeții, înfometați, săraci și obosiți, mergeau cu căruțele, cu
09:34carul, cu boi.
09:35Deci, nu mașini, cum este în ziua de astăzi.
09:39Și acolo era o pădure de stejar, pe unde treceau.
09:42Cu timpul, pe vremea colectivizării, s-a tăiat pădurea și a rămas unul singur.
09:48Și am zis, de fiecare dată când veneam cu drag acasă, la casa părintească, și îmi spuneam, cum de a
09:55rămas stejarul acesta?
09:56Și eu îl văd ca pe un bătrân al satului, înțelept, care stă și vechează ca tradițiile din comună să
10:06perpetueze.
10:07Dăinuie.
10:08Da, și de aceea copacul acela m-am gândit eu că înseamnă renaștere, reînviere, transmiterea unor cunoștințe, generații care vin.
10:18Și eu m-am gândit că sunt și eu un străjer al comunei, m-am gândit al satului Focurean, să
10:27duc și eu mai departe din zestrea pe care am primit-o moștenire de la părinții mei,
10:33de la cei din sat cu care am mai colaborat, și să o duc și eu mai departe și cu
10:41darurile pe care m-a înzestrat Dumnezeu să le transmit și eu altora.
10:45Deci, acest costum, m-am gândit, așa, pe vremea când era micuță bunicul și a făcut o pereche de o
10:53pinci din piele de, hai să vă gheți, mă dovinește, din piele de vițăl,
10:57și atunci bunicul a zis, îți place, că și eu m-am dus acolo curioasă, vedeam, avea acolo diferite instrumente
11:04și zic, bunicul, asta cum se numește, cum se numește, bunicul, a zis că îți fac și ție.
11:08Și m-au găcut așa niște opincuțe mici și chiar mi-am amintit, vă mulțumesc, datorită dumneavoastră, m-au năpădit
11:14toate amintele,
11:14și zic, ce să vorbesc, e ce să vorbesc.
11:17Și bunicul mi-a cusut, mi-a croit și probabil că și acum țin minte cum le-a făcut și
11:24de ce totuși țin minte.
11:25Bunica mi-a împleptit și o rachid de lână cu patru andreluții din acelea mai micuțe și a zis să
11:32aibă fata, Lili, ca să nu cumva să răcească.
11:35Bunicul punea niște obiele din Molton, avea niște bucăți dreptunghiulare mai groase, dintr-un material mai gros și pohos,
11:44și învelea ca să-i fie mai fețână căldură peste ciorachii de lână.
11:49Și atunci bunica mi-a construit și mi-a împletit ciorachii de lână și am zis cum de totuși mi
11:56-am amintit eu de ochii.
11:57Și pentru că imediat după ce le-am încălțat era perioada de iarnă și am căzut direct în zăpadă, dându
12:04-mă cu țăniuța,
12:05bineînțeles că am lunecat pe zăpadă și am zis, văi ce amintire frumoasă.
12:11Deci am cusut ea, acestea sunt frunzele de stejar și cu ghinda, ca să fii și eu, ale stejarului de
12:19acolo.
12:20Și te-am zis să fii și eu una cu stejarul, să fii și eu înțeleaptă, să-mi dea Dumnezeu
12:24înțelepciune,
12:25să-mi dea Dumnezeu putere ca să duc mai departe.
12:27Mai întâi le-am transmis nepoatelor mele, Narcisa Maria și Sofia Elena și acum îi voi transmite tradiția mai departe
12:36Mariei.
12:37Și am cusut frunza de stejar, aici este cârligul care înseamnă o da, apoi aici este sapa,
12:44m-am gândit să o fac cu un creț așa la gât, aici am croșetat, la fel și catrința.
12:52Catrința am țesut-o în patru ițe, pentru că se poate țese și în două ițe.
12:58Este de fapt un dreptunghi care este împărțit în trei, are două părții în față și partea din spate întotdeauna
13:07trebuie să fie de culoare neagră.
13:08Nu a fost așa întotdeauna catrința, pentru că ea a fost țesută de femeile bătrâne din lână naturală a oilor.
13:20De ce în patru ițe și mai rar în două ițe? Pentru ca să aibă mai multă rezistență în timpul
13:26mișcării corpului.
13:31Aș vrea să spun despre bata care este aici jos.
13:36Cum se numește?
13:37Eu zic că e o bată, o margine, o margine, da. Asta este o bată, o betelie, o bârneață.
13:46O bârneață, o bârneață, da. Mai zic așa, da. O bârneață.
13:52Partea de jos, dacă ea de culoare verde și eu încă nefiind căsătorită, arăta că sunt pregătită pentru căsătorie.
14:01Bata roșie arăta că este o femeie care poate să aibă casa plină de copii.
14:08Așa, cea care avea bata vișinie, adică avea marginea vișinie, era o femeie mai strecută de... avea deja copiii mai
14:20mari.
14:22Și avem aici deja... pe?
14:26Pe cine o avem aici?
14:27Pe cine o avem aici, Maria?
14:28Pe cine o avem?
14:31Ileana.
14:32Ileana.
14:33Ileana, sigur că da. Ileana are și o batistă acolo, da.
14:37Și în vârstele acestea, ce am țesut eu aici, am gândit să fie din culori vii, care să atragă.
14:44La fel, cred că m-am orientat după acel model și am țesut eu acolo.
14:50Și am zis, bineînțeles că am țesut și pentru copiii de la dansurile populare.
14:57Le-am țesut eu și le-am cusut eu cămoșile.
15:00Cred că acești copii, străile populare, sunt confecționate de către mine.
15:11Apoi m-am gândit mai târziu să fie și o mireasă acolo, să se țină de mânsă, să doace o
15:17horă și apoi să servească din bucatele care sunt acolo.
15:21La fel ca o plată, m-am gândit că aceste fete ali mele, așa le zic eu, așa le zic
15:28eu, să lucreze fiecare câte ceva.
15:31O avem aici, aia spune tu Maria, cine este?
15:33Ce lucrurile a mea este aici, Maria?
15:35Aia?
15:38Străbunica Ioana.
15:39Străbunica Ioana.
15:40Da, ea este cea care are o suveică acolo și are și cu huludeț, cu ce mai trebuie acolo, ea
15:50a și urzit, uitați acolo ce ea.
15:51Acela este urzitorul, da, firele care se pregătesc înainte pentru trecut.
15:56Aia este cea micuță? Cine este?
15:58Vaselica, iată vaselica toarce.
16:00Ce face vaselica?
16:02Ce face vaselica?
16:03Vaselica toarce.
16:05Și cealaltă este?
16:07Străbunica Agripina.
16:08Agripina, da, bunica Agripina.
16:10Ea avea ochii albași, era o femeie frumoasă și avea o față atât de netedă și de frumoasă.
16:16Cred că a semănat.
16:17Și zic, bunica, aș vrea să am și o genaua ta alea în 22 de ani, atât de frumoasă ce
16:23era.
16:23Și de la dânsa am învățat să croiesc cămășile.
16:26Ea își croia cămășile și zice, cum faci aici?
16:29Cum? Zice, uite așa, uite așa.
16:31Bunicul era mare, mare.
16:38Bunicul tundea frizea și...
16:41Îrădea bărbile, așa se spune crânul, nu știu.
16:44Da, veneau stătenii din sat și îi friza și eu la fel am învățat și am furat și de acolo.
16:51Drept dovadă că eu i-am frizat și pe frații mei acasă și acum mai nou pe soțul meu ce
16:56a zis.
16:57Vreau coace, că eu te rezolv.
17:00Apropo, dar vreau să vă întreb, costumele soțului, straiele populare cu sute tot de dumneavoastră?
17:08Da, când am venit în coace am zis, păi ce să fim și noi, să nu-l las cumva să
17:12mai tragă ta cineva cu coada ochiului.
17:14Că nu-i așa?
17:16Să vadă cine are...
17:17Ia uitați acum!
17:19Acum, să vadă cine are lângă el.
17:44Adevărat!
17:52Vreau să vă provoc, pentru că tot am vorbit de țesuți și de broderii și de război, să ne coaseți,
18:00să ne demonstrați, să ne faceți o mică demonstrație.
18:05Uite acum, uite, fii atent aici și la mine, da?
18:07Mai trebuie să ne uităm aici. Trebuie să realizăm rombul acesta.
18:12Ce semnificație are rombul?
18:14Rombul acesta reprezintă o poartă către cer.
18:20Mai reprezintă și cele patru puncte cardinale nord, sud, est și vest.
18:25Mai reprezintă calea dreaptă pe care, mă ascult, da?
18:29Pe care ar trebui să urmeze omul în viață.
18:32La fel și steaua cu opt colțuri reprezintă același lucru.
18:37Pentru că, având cele opt colțuri, reprezintă armonia cosmică.
18:42Mai reprezintă, cum mai spunea bunica, reprezintă legătura cu omului, cu divinitatea, cu legătură continuă.
18:54Și bănuiesc că doar această legătură continuă, cum spuneați și dumneavoastră într-o altă emisiune,
18:58se realizează doar cu ajutorul lui Doamne, Doamne.
19:03Eu așa consider că nimic nu se face fără Doamne, Doamne.
19:07Și cred, cu tărie, lucrul acesta.
19:14Deci, la acest model m-am gândit...
19:16Cum începeți prima dată cu sutul?
19:20Da, foarte bine.
19:22Bravo!
19:23Maria, știi, tu coși?
19:25Maria, tu ai această îndelătnicire?
19:28Să ridicăm un pic mai surat.
19:28Acest obicei? Ai coși și tu?
19:31Ai început și tu să-i coși?
19:33Da, singur că da. Ia uitați aici.
19:35Eu i-am...
19:37Vrei să ne arăti la casă la fel?
19:39Aici?
19:40Da.
19:40Și acasă.
19:41I-am zis, hai să învățăm un pic...
19:43Ia ridic așa un pic la cameră să vedem ce ai cus tu acolo.
19:47Poți să ne explici?
19:48Niște cruciulițe.
19:50Niște cruciulițe.
19:51Și ce culori ai folosit?
19:53Doar roșu.
19:54Și văd că...
19:55Doar roșu?
19:56Mai ai și altă culori?
19:57Da, de fapt dată doar roșu.
19:58Doar roșu, da?
19:58Aține sunt niște modele pe care le-am mai văzut eu într-o carte și într-o altă carte de
20:03culegeri cu modele.
20:06Apoi le-am mai văzut într-o altă vitrină cu...
20:11Unde erau expuse costume tradiționale și meșteșugărești.
20:15Așa, sigur că da.
20:16Bravo, ce frumos!
20:17Iată, hai, bravo!
20:18Îți place, Maria, să coși?
20:20S-o ajuns pe mama?
20:23Se concentrează.
20:24Deci ea a rămas foarte surprinsă când...
20:27Deci eu n-am zic deocamdată învață cruciuliță că vrea și ea să lucreze aici.
20:30Zic așa căutic să...
20:32Să mai crești un pic și să...
20:33Să mai crești, da.
20:34Să prinzi experiență.
20:35Dar nu că este foarte ambițioasă.
20:36Asta este foarte bine.
20:38Deci vreau să spun că este talentată, altfel nici nu aș fi insistat.
20:41Bravo!
20:42Așa, bravo!
20:43Astfel nici nu aș fi insistat.
20:45Bravo, Maria!
20:45Deci i-am cumpărat căsuța păpușii și m-a văzut că eu cu șurubelniță acolo strâng șuruburile.
20:52Bine, ne-a ajutat și tati.
20:54Dar noi am început că n-am mai avut răbdare.
20:55Și a zis, da, tu, că eu pot.
20:58Și să vedeți cum reușește și cu...
21:01Să se descurce și cu șurubelniță.
21:03Foarte bine.
21:04E foarte bine.
21:05Mai dăm drumul aței și mai încercăm ultima cruciuliță.
21:09Haide.
21:10Așa, bravo.
21:11Așa.
21:12Încearcă.
21:13Încearcă, sigur.
21:14Ce frumos.
21:15Bravo, ai reușit.
21:16Și iată că moștenirea este asigurată.
21:18Adevărat.
21:19Adevărat.
21:19Aveți ajutor.
21:21Prin viu grai și are de făcut.
21:24Zăstra o să o moștenească.
21:26Asta vreau să-i mai arătă...
21:28Să-i mai arătă doamnei...
21:31Vreau să-i arăt aici că se mai pot...
21:36Catrintele mai pot fi și încrețite.
21:41Asta este un macat.
21:43E un macat.
21:44Da.
21:45De la mătușa mea, Ileana, care are peste 50 de ani.
21:49Și văzând acest model, zic că...
21:53De ce n-ar fi să continui și să fac și ea cu același model?
21:58Am așa și practică...
21:59Dacă pot să merg...
22:02Înainte mergeam și ajutam pe mama, dar cred că și acum o să merg, să strâng fânul și mă îmbrac
22:07într-o astfel de catrință mai largă ca să pot păși prin...
22:25Iară păși.
22:26A, deci acolo folosiți un alt instrument.
22:29Da, este o ingliță și am făcut aici niște colțișori la fel.
22:37O să te învețe mamă și asta.
22:39Și tu vrei să faci mai departe?
22:40Bravo, e, dacă vrei să faci...
22:42Și uite așa cum vă merge și mâna și iată se împletește cu vocea și cu armonia în casă.
22:51Și putem să-l spunem chiar așa.
22:54Pai verde ca bobu, da frunză verde ca bobu, da mândră floarii norocu, da mândră floarii norocu, nu s-a
23:16fac și-n tăt locu,
23:18Nu s-a fac și-n tăt locu, of, și nu-l arită tomu, și nu-l arită tomu, măi.
23:33Pai da suspicul medialului, mai taradarada, pe oșusatului, mai taradarada, cântă copza dira sună, taradarada, op, și eu cu o
23:47străgatură,
23:47Taradarada, taradarada, taradarada, aici joc fără chiuitură, ca vatra fără caldură, și o grada fără șură, taradarada, taradarada,
23:57Ca să ne amintim de domnule, animam aici atmosfera, da, și e...
24:03Hai, Catrină, și ne arată, măi, cum jucai când ierai fată, măi, măi, stânga unu, dreapta doi, măi, ca șai,
24:13vor api la noi, măi, șai, diri, diri, diri, diri,
24:16Hai, și iar așa, da, să ne amintim că doamna Miara Velico
24:20Întoarce pe bade-n sat, a doina, a doina, a doina, că de când te-am așteptat, a doina, a
24:33doina, a doina, liniștea eu nu mai știu, a doina, a doina, a doina,
24:42Și-mi e sufletul pustiu, a doina, a doina, a doina
24:50O să spun că doamna Irina Login m-a unit așa, sufletește cu soțul meu, că și el îndrăgește pe
24:56marea noastră, doamna Irina Login, da.
25:02Ani la rând am participat chiar și la emisiunile locale de acolo din județul Iași, dar și la băsterbările câmpenește
25:11de acolo din comună, am fost apreciați pentru că am folosit, nu am folosit, am utilizat figurile de dans de
25:22la anunțile de altă dată de acolo din comună.
25:25Ce obiceiuri erau, apropo de rânduială și de obiceiuri? Anunților, de pildă.
25:33Anunților avea un vornic, cel care conducea nunta, și spunea asta trebuie să faceți, asta trebuie să faceți.
25:41Apoi iarna, o altă rânduială, pe 31 decembrie, pentru 1 ianuarie, e bine, e bine, deci va fi terminată în
25:54curând, bravo, continuă.
25:55Se adunau malanca pășcănenilor, malanca vălenilor, malanca catolicilor, adică erau tinerii costumați, da, erau tinerii costumați în, spre exemplu, în
26:13căprițe, în căiuții, aveau tobă, aveau trompete, aveau clarinetă
26:20și prezentau acele dansuri în fața primăriei mai întâi. Primeau autorizație și de acolo puteau să meargă din casă în
26:30casă pe fiecare sector în satul nostru.
26:34Oamenii primeau cu drag, bineînțeles că și colindătorii și urătorii primeau covrigei și nuci și mere, dar mai ales se
26:41așteptau să primească bănuții.
26:43Și după ce primeau autorizația, fiecare, mai căiuții, mai gătiți, mai cu mișcările de dans respective, chiar și noi am
26:53organizat acolo, în comună,
26:57diferite serbări, la Câminul Cultural avem și un muzeu sătesc, pe care o doamnă învățătoare are foarte mare grijă și
27:09este apreciată acolo în comună,
27:11doamnă Savasanu Viorica, acum un director de Câmin, Florin Marin, domnul director, care pregătește diverse activități cu acei copii care
27:26au rămas în urmă.
27:27Bineînțeles copiii și pe această cale îl salut și pe domnul primar Viorel Murariu, care de fiecare dată a fost
27:38alături de noi și ne-a chemat tocmai ca fica a satului
27:44și îl consideră și pe el, e așa băiete, băie bine, ca bădiță, îl consideră ca și fiu al satului
27:52și s-a bucurat și de Maria din familia noastră și a zis,
27:56iată ce bucurie și ne-a și felicitat.
27:59Mai sunt și doi preoți pe care și noi îi respectăm foarte mult, preotul Stavarache și preotul Ionică, care cu
28:09drag ne primesc de fiecare dată când venim acolo
28:13și a zis, băi nu, veniți la noi, veniți la noi.
28:18Acești copiii la rândul lor au crescut, s-au căsătorit, au plecat în alte țări și am fost tare surprinsă
28:27când a venit o fată și mi-a zis,
28:30Doamnă, și mi-a dat lacrimine și a zis, aici sunt copiii miei.
28:35Și am zis, extraordinar, extraordinar.
28:38Și mi-a arătat cu ochii albaștri, un băiat și o fetiță era și zis, copiii miei, Doamnă, și zic,
28:44felicitări.
28:46E extraordinar, deci, nu știu, când au trecut anii, nu știu când au trecut.
28:52Maria, tu cânti?
28:54Ce melodii interpretezi tu?
28:57Ai două piese, Bundița?
28:59Și mai ai vreo piesă pe care o...
29:03Câte doi, câte doi?
29:11Mi-am făcut bundiță nouă, mai frunzuliță, dacă plouă, eu am bundiță.
29:22Mă mângeți ca mult la lume și-arăt bundița.
29:27Am făcut-o eu anume pentru pădița și două, să-i placă tare bundița nouă, ca o sărutare, poate și
29:40două.
29:40Băi, câte bravo, Maria, felicitări, foarte frumos.
29:44Vreau să vă spun că m-ați emoționat.
29:48Pe lângă bucatele alese și expunerea acestor minunate rude,
29:57până la urmă, este vorba despre un arbore genealogic aici.
29:59Da, numai vă întrerup un pic să trebuie să amintesc de mama mea, Aurica, și de tatăl meu, Dumitru.
30:06Mama Aurica mea, aceasta a fost, de fapt, a fost caterința ei, când era micuță.
30:13Și are 60-70 de ani, da?
30:16Și am cântat prima dată cu ea, mi-a dăruit o mie și am cântat prima dată cu ea.
30:20Bine, că mi-a dat și un covor pe care a fost ea la nuntă, zice, păstrează că tu îl
30:25păstrez.
30:25Și mi-a dat mai multe lucruri și un batistă și batic și ăsta, de fapt, este baticul, da?
30:32Așa, și asta o păstrez cu simțenie, nici nu mai îmbrac, pentru că mi-a mintește de mama mea care
30:37mi-a dăruit-o cu drag, mama mea Aurica.
30:41Vreau să-i mulțumesc mamei Ileana, care mătuși Ileana, de fapt, noi zicem mamaia.
30:47A fost și mătușa mea?
30:48Da, este și mătușa ta, care m-a învățat mai multe lucruri.
30:53Spre exemplu, m-a învățat cum să urzesc, m-a învățat cum să dau prin spată, că avem acolo o
30:59bucată de spată, să dau firele pentru a putea țese catrința.
31:05Să o amintesc pe soara mea, Aurica, o cheamă ca și pe mama mea.
31:11O cunoași, Maria?
31:12Da, mătușa mea.
31:14Mătușa ta.
31:14Da, sigur că da. Și pentru că ea mi-a dăruit acesta și a zis, uite, Ial, ca să-ți
31:20faci tu un costum.
31:21Mi-a înțeles că și fetele ei, Narcisa și Sofia, cântă.
31:26Acolo sunt prezente în grupul bisericii, în grupul de la Căminul Cultural.
31:31Ce frumos!
31:31Știi, poți să-ți spun că am transmis mai departe și chiar am menționat acest lucru într-o sărbare câmpenească
31:42pe scenă, da, și am spus tradiția și moștenirea sunt pe mâini bune.
31:49Acestea sunt pe mâini bune și vă mulțumesc din suflet pentru că le duceți mai departe.
31:53Eu, dacă am plecat din sat, îmi rămân doar amintirile. Le mulțumesc făcurienilor mei, le mulțumesc copiilor cu care am
32:00colaborat an de azând, da, miște fete frumoase, știi?
32:04Da, mai multe fete am eu, da, cinci fete, tu ești prima.
32:07Așa, tu ești prima fata, da.
32:09A treia, a patra, a cinci.
32:11Și le mulțumesc pentru că cele mai frumoase au fost repetițiile, pentru că mergeam seara și repetam la Căminul Cultural,
32:18deci râdeam și ne distram enorm de mult.
32:22Pe scenă, cele patru dansuri pe care le prezentam, Hora, Sârba, Bătuta, Ciobănașul și ce mai aveam acolo, erau imediat,
32:32cele 12 minute se terminau, dar repetițiile se prelungeau câte 2-3 ore și spuneau,
32:38Haideți să facem așa, haideți să zâmbim, să fim. Mi-ațeles că mai existau și dispute între, dar, cum este
32:45și firesc și atunci am stat față în față și am dezbătut problema, am negociat și am zis,
32:53aceasta este coeziunea grupului. S-a întărit și mai tare grupul datorită acestor. Și am spus, tu ești conducătorul șirului
32:59acestea, tu ești conducătorul șirului acestea.
33:01Le-a spus de prin ce poate vine aici, da? Pentru că altfel nu se putea.
33:06La fel, în grup a fost și nepoata Mariana Acesta, acum, bineînțeles, este mare, a terminat și facultatea.
33:14Le mulțumesc fraților mei, Daniel, Constantin, care este plecat departe în Italia, în străinătate, Medeia, fata lor și Simona.
33:23Cui să-i mai mulțumesc?
33:26Într-o orice care m-au cunoscut, da.
33:28Vă mulțumim pentru prezență, pentru poveștile frumoase pe care le-ați expus și pe lângă exponatele de față.
33:38Și vreau să fie dumneavoastră gazda și am să vă las să ne întâmpinați așa, cum se întâmplă în zona
33:49dumneavoastră.
33:50Și am să mă ridic așa și dacă există o urare atunci când primiți un străin în casă sau un
33:58oaspete, de ce nu, care este ritualul? Care este mesajul, practic?
34:09Deci nu ne-au spus și a fost surprinzător, noi chiar aveam pregătite niște sarmale, aveam vinișorul, aveam țui cu
34:17liița, totul i-a pregătit, brânza, tot ce trebuia pentru...
34:21Ea a fost pentru... ne-am pregătit pentru nuntă.
34:24Ia uite, ia să-ți dea mami, ia să-ți dea mami o cireșică aici să ne amintim de eu.
34:29Când s-a dus și-a luat cireși și la mătușa măriucă, aș mătușa măriucă, la fugăricul Jordi, așa i
34:35-a dat toată cânii pe palancă la pământ.
34:37Așa? Așa, ia să o servim noi și pe doamna Iulia, și pe domnul cameraman...
34:45V-a urmat...
34:47Dragele spectatori și pe dumneavoastră și mai ales pe toți dumneavoastră...
34:55Nu știu ce s-a întâmplat până la începutul emisiunii, nu știu chiar, nu știu...
34:59Așa, hai mai ia tu... Hai, hai, hai... Bun...
35:03Da...
35:03Acum, noi îți zicem așa...
35:05Bine ați venit, dragilor!
35:08Iată, prima dată întâmpinăm așa cu pâine și cu sare, avem pâine acolo și cu sare, așa...
35:15Așa...
35:15Da, cu tot ce trebuie aici și cu sare, bineînțeles, este acolo...
35:19Așa...
35:20Și eu iau bucată de pâine și o rupem și îi dau și mariem...
35:23Sigur că, da...
35:25Așa, ia și tu o bucată de pâine...
35:27Eu dau eu când, așa, poftim și...
35:28Așa ați venit...
35:29Cu tradiția...
35:32Da...
35:33Bine ați venit la noi, ce ne bucurăm...
35:36Haideți, ce vreți să mâncați, da, și vreți să mâncați...
35:38Nu, la prima dată, și vreți să beți...
35:40Țuică!
35:41Și aducem păhărelile așa de țuică, o țuică din aia tare care te face așa...
35:45Și după aceea așezăm la mas și zicem, hai, acum, vă așezați aici, în capul mesic, sunteți...
35:53Oaspiții noștri, viniți...
35:55Și avem sarmale, avem ulciorașul cu vin...
35:59Așa...
35:59Avem, aici, brânzica care este de oaie...
36:03Avem din purceloși, avem șoricul...
36:07Avem și niște șunculițe cu cărniță acolo și ceapă neapărat tradițională, că altfel nici nu se poate...
36:12Bineînțeles, da...
36:14Și desertul, nu?
36:15Avem și poali în bruș și niște cozon...
36:18S-au întors tradițiile aici, în studio, la noi și sunt emoționată, ca de fiecare dată, dar acum, pentru că
36:26cu așa invitați în platou, care mi-au onorat, nu numai cu prezența, ci și cu aceste minunate exponate, plus
36:38masa îmbelșugată.
36:39Vreau să vă urez celor de acasă, să aveți o săptămână binecuvântată și să nu uitați să ne urmăriți aici,
36:50acasă, la M plus TV internațional.
36:53Aici facem România mai frumoasă și zona, ia uitați, România și puteți să ne și...
37:01Aici vă transmit cele mai sincere și fericitări din toată inima și vă transmit, cum să ar zice așa, să
37:13duceți și mai departe dumneavoastră, că aveți acest obicei și rânduieli, să le duceți mai departe, să aveți foarte mulți
37:19invitați care să vă spună cum sunt obiceiile din zona respectivă.
37:27Eu pentru Maria am și eu aici încă, Maria, să iubim România, că România este cea mai frumoasă, să ne
37:34facem...
37:34Dar este și cea mai puternică, da, cea mai puternică, adevărat, Maria, timp, să ne facem timp și să ne
37:42mai întoarcem acasă.
37:43Să ne întoarcem acasă, da.
37:44Să ne facem în țară, dar și cu gândul, tot timpul, să fim recunoscători bunului Dumnezeu că avem tradiții frumoase,
37:52avem o țară frumoasă.
37:53Dragi telespectatori, nu uitați, iubiți tradițiile românești, iubiți rând buna rânduială, aceste obiceiuri care vin, iată, din inima Moldovei.
38:05Și nu numai, avem o țară atât de frumoasă, este păcat să nu o venerăm și să nu ne plecăm,
38:13cum s-ar spune, cu dragoste frățească,
38:18pentru că doar iubirea de strămoș și de batră ne ține la oaltă. O seară binecuvântată, vă doresc!
38:40Muzica
38:44Foie verde și-o frăguță, hai poftiți la suveicuță, și-o bătrân joc de dimult, cu el mama m-o
38:51crescut.
38:52Foie verde și-o frăguță, hai poftiți la suveicuță, și-o bătrân joc de dimult, cu el mama m-o
38:59crescut.
38:59Nu suveică prin triiză, însă să mă macatrință, și-o-mi toc cânta cu foc, până am învățat să joc.
39:07Nu suveică prin triiză, însă să mă macatrință, și-o-mi toc cânta cu foc, până am învățat să joc.
39:15Păi din chișoare-i, ho, ho, ho, nu stăteam în chipiloc, diri, diri, diri, diri, diri, da.
39:32Sunt veicuță, sunt veicuță, când e ramba de draguță, i-am țăsut pânză cu tine, să-i facă meșul de
39:39miri.
39:40Sunt veicuță, sunt veicuță, când e ramba de draguță, i-am țăsut pânză cu tine, să-i facă meșul de
39:47miri.
39:47Și-apoi noi când ne-am luat, și-o anuntă am jucat, sunt veicuță-n joc de ore, ca sunt
39:54și-o bună noră.
39:56Și-apoi noi când ne-am luat, și-o anuntă am jucat, sunt veicuță-n joc de ore, ca sunt
40:02și-o bună noră.
40:03Și-am stat și-o am gândit, că-i cum e vreme de trăie, diri, diri, diri, diri, diri, da.
40:17Muzica
40:19Cu suveica printre ieiță, ori la strâns în un căpiță, ori la tor și nevedit, tinerețea mi-am trăit.
40:28Cu suveica printre ieiță, ori la strâns în un căpiță, ori la tor și nevedit, tinerețea mi-am trăit.
40:36Și-apoi la horă fugeam, cântam și mă întreșeam, la toată lumea din sat, că știu rostul la cântat.
40:43Și-apoi la horă fugeam, cântam și mă întreșeam, la toată lumea din sat, că știu rostul la cântat, pe
40:52-aia la cântat și-o l-am jucat.
40:56Îi suveicuță-n joc de ore, diri, diri, diri, diri, diri, da.
41:08Cu fuiorul și cu furca eu am învățat și munca, și-apoi la războiță sunt, mi-au plăcut numai să
41:15cânt.
41:15Cu fuiorul și cu furca eu am învățat și munca, și-apoi la războiță sunt, mi-au plăcut numai să
41:23cânt.
41:25Suveicuțul emditei, ai de-a zbor anilor mei, cam în două am lucrat și-o casă am îmbrăcat.
41:32Suveicuțul emditei, ai de-a zbor anilor mei, cam în două am lucrat și-o casă am îmbrăcat.
41:39Că-i și bărbatul și bimbinic
41:43Că-i și-am fost găspotare în lumii
41:47Că-i și-am făcut și trebuie
41:51Că-i sunt feicuță, dragă-mea
42:08Că-i și-am fost găspotare în lumii
42:18Niciunde ca-n România
42:22Nu mai cântă ciocâlia
42:26Nu e un loc mai frumos
42:28Și nici glas așa aduios
42:32Nu e un loc mai frumos
42:35Și nici glas așa aduios
42:55Munți cu crestele înalte
42:59Grânem îndră lângă ape
43:03Pe pământ sunt numai flori
43:06Su pământ avem comoi
43:10Pe pământ sunt numai flori
43:12Su pământ avem comoi
43:32Aici eu vreau să trăiesc
43:37Pe pământul românesc
43:41Aici maica mi-a dat viață
43:44Și-am văzut lumina în față
43:47Aici maica mi-a dat viață
43:50Și-am văzut lumina în față
44:10Am crescut, m-am făcut mare
44:15Și-am văzut lumina în față
44:16Și-am ajuns un om cu stare
44:19Copiii aici mi-i cresc pe pământul românesc
44:25Copiii aici mi-i cresc pe pământul românesc
44:32Și vă spunem oameni buni
44:34Ne mândrimi suntem români
44:37Și vă spunem oameni buni
44:40Ne mândrimi suntem români
44:44Și vă spunem oameni buni
44:46Ne mândrimi suntem români
44:50Și vă spunem oameni buni
44:52Ne mândrimi suntem români
45:20Doamne, cum ai făcut lumea
45:26Frumoasă, dar încurcată
45:31Oameni buni, dar mai mult răi
45:36Ce vor la rău să te vadă
45:42Nu ui ce îmi zicea tata
45:45În viață ai mulți dușmani
45:48Și-i plină lumea de ei
45:50Ca drumul de bolovani
45:53Nu ui ce îmi zicea tata
45:55În viață ai mulți dușmani
45:58Și-i plină lumea de ei
46:01Ca drumul de bolovani
46:04Și-i plină lumea de ei
46:35Nu pot să bat o lucă
46:41Să nu afle ei de ea
46:47Ce aveți dușmanilor
46:50Că nu vă mai potoliți
46:53Stați cu ochii în curtea mea
46:55Virați voi dușmani să fiți
46:58Ce aveți dușmanilor
47:01Că nu vă mai potoliți
47:04Stați cu ochii în curtea mea
47:06Virați voi dușmani să fiți
47:30Ce să zic și ce să fac
47:36Nici în seamă nu îi iau
47:41N-o să încalce pe urme
47:47Pe ei nici doi bani nu da
47:53Lasă moară ei de ciudă
47:55Că eu nu mă dau bătut
47:58Și Dumnezeu mă ajută
48:01Din ce am să fac mai mult
48:03Pe pământ nu dușmănește
48:06Decât omul ce nu poate
48:09Să facă ceva în viață
48:11Să-i meargă mintea la toate
48:24Să-i meargă mintea la toate
Comments