Advertising Console

    Nebun de alb - Emeric Imre

    Repost
    Anna Anna

    by Anna Anna

    13
    1 542 views
    Versuri Adrian Paunescu

    Acum sunt mai pustiu ca totdeauna,
    De cand ma simt tot mai bogat, de tine,
    Si-mi stau pe tample soarele si luna,
    Acum mi-e cel mai rau si cel mai bine

    M-as jelui in fel de fel de jalbe
    In care nici n-as spune cum te cheama,
    Patrate negre si patrate albe
    Imi covarsesc gradina si mi-e teama

    Si uite, n-are cine sa ne-ajute,
    Abia-si mai tine lumea ale sale
    Si-ntr-un perete alb de muze mute
    Nebunii negrii cauta o cale

    Prin gari descreierate - accidente,
    Marfare triste, vin in miezul verii,
    Iar eu sunt pln de gesturi imprudente,
    Ca sa te-apropii si ca sa te sperii

    Jur-imprejur privelisti aberante,
    Copii fragili ducand parintii-n spate,
    Batrani cu sanii gri de os pe pante
    Si albatrosi venind spre zari uscate

    Mi-e dor de tine si iti caut chipul
    In fiecare margine a firii,
    In podul palmei, daca iau nisipul,
    Simt un inel jucandu-se de-a mirii

    Te-aud in batalii din vreme-n vreme,
    Ostasii garzii tale ti se-nchina,
    Iubita mea cu foarte mari probleme,
    Cu chip slavon si nume de regina

    Fiorul rece prin spinare-mi trece
    Cand mi-amintesc cu gene-nlacrimate
    Ca tu, de la etajul treisprezece,
    Voiai sa te arunci sa scapi de toate

    Dar tu-ntelegi, de fapt ca nu se cade
    Sa-ti pui in cumpana intreaga viata,
    Ca nu-s in joc abstractele rocade
    Ci sangele ce fierbe sau ingheata

    Neputincioasa, trista si frigida
    Asa ai fost si apareai senina,
    Dar cel care-a stiut sa te deschida
    Nu-i fericit, ci imbatat de vina

    De te lucram sarguincios cu dalta,
    De te faceam din carnea mea, iubito,
    Nu deveneai, cum astazi esti, o alta,
    Pe care la caldura am trezit-o

    Lasand ambitiile de o parte
    Ne aruncam in marea nemiloasa
    Si-mpreunati, ca filele-ntr-o carte,
    Ne facem din sudoare, sfanta casa

    Pe urma vin ceilalti sa ne-o distruga
    Si ochii tai ma cauta intruna
    Si eu inalt nefericita ruga
    Purtand pe tample soarele si luna

    Si te iubesc cu mila si cu groaza,
    Tot ce-i al tau mi se cuvine mie,
    Ca un nebun de alb ce captureaza
    Regina neagra pentru vesnicie