În urmă cu 25 de ani, pe 13 iunie seara, trei garnituri de tren pline cu mineri plecau din Valea Jiului către Bucureşti. 10.000 oameni în salopete, murdari, cu bâte şi topoare, ajungeau a doua zi dimineaţa în Piaţa Victoriei de unde Ion Iliescu îi trimite în Piaţa Universităţii, scena unor confruntări violente cu o zi înainte, după ce câteva zeci de protestari au fost evacuaţi cu forţa. Cu o forţă uriaşă de represiune la dispoziţie, susţinută de o campanie de propagandă bine structurată, puterea de la acea vreme, în frunte cu Ion Iliescu, dorea să pună capăt cu orice preţ, unui fenomen care a însemnat, în fapt, manifestul despărţirii definitive de comunism: Piaţa Universităţii. În 13-15 iunie 1990, în stradă au murit oameni ieşiti pentru adevăr şi dreptate. Numărul lor - de ordinul zecilor, potrivit asociaţiilor victimelor, oficial doar şase. Sute de oameni au fost bătuţi şi arestaţi. Dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990 nu are o soluţie. A fost redeschis în martie 2015, prin decizie a Curţii Supreme. După 25 de ani, procurorii pot dispune reînceperea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu, de fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Mihai Chiţac (fost ministru de Interne, decedat), Victor Atanase Stănculescu (fost ministru al Apărării), generalul (r) Vasile Dobrinoiu (fost şef al Şcolii de ofiţeri de la Băneasa), Corneliu Diamandescu (fost şef al Poliţiei Române), generalul (r) Petre Petre (fost comandant al unităţii de jandarmi 0575 Măgurele) şi Emil Dumitrescu (fost director al Direcţiei Cultură din Ministerul de Interne). Gândul vă propune o reconstituire a zilelor de 13, 14 şi 15 iunie, printr-o serie de interviuri cu oameni care au trăit sau au avut putere de decizie în acea perioadă.
