OCTAV BJOZA, marturii din lagarul de exterminare de la Periprava
- 11 years ago
http://tortionari.gandul.info/stiri/lista-tortionarilor-marturii-din-lagarul-de-exterminare-sunt-medic-primar-da-a-zis-ficior-pai-ce-pizda-ma-tii-esti-ori-primar-ori-medic-si-poc-jos-cu-el-11283956
„Aveau bâte prelucrate la strung. Ne luau la rând, peste cap, peste picioare”
Octavian Bjoza – deţinut politic condamnat la 8 ani de închisoare. Octavian Bjoza l-a văzut personal pe torţionarul Ficior lovind deţinuţii. Spune că la Periprava mureau câte doi-trei deţinuţi pe săptămâna. Cadavrele erau îngropate noaptea, la o depărtare de doi-trei kilometri de lagăr, în stufăriş.
Metoda preferată de tortură de la Periprava era bătaia cu bâte de lemn. Deţinuţii care nu îşi făceau norma de stuf tăiat erau nominalizaţi pe o listă după care erau bătuţi de gardieni. „Unii aveau bâte prelucrate la strung, erau un fel de cozi de lopeţi şi la capăt îngroşate ca o sticlă de bere. Ne luau la rând, peste cap, peste picioare. Dacă se grăbeau seara, uneori mai scăpam şi nebătuţi. S-a întâmplat, dar foarte rar”, povesteşte Bjoza.
Îşi aminteşte perfect de comandantul Ficior. Spune că a fost cea mai lombroziană figură pe care a întâlnit-o: „Adică, o brută”. Fostul deţinut spune că Ficior bătea deţinuţii în funcţie de ce expresie facială aveau. „Dacă te vedea trist, spunea: „Ce nu-ţi convine? Crucea şi Dumnezeii tăi. Dacă aveai faţa luminată, aşişderea. Te scotea în faţă şi te bătea cu pumnii, cu bocancii. L-am văzut cu ochii mei. Avea o figură de bestie. Vişinescu şi Ficior erau cunoscuţi pentru brutalitatea lor”, spune Bjoza.
Fostul deţinut confirmă că morţii de la Periprava erau îngropaţi noaptea, în lanuri de stuf, fără preot, fără coşciug. „Noaptea, după orele unu, ne-au luat să îngropăm un deţinut. Am mers prin întuneric fără vreo direcţie anume. La un moment dat, ne-au oprit şi am săpat o groapă. Am băgat cadavrul în groapă, fără coşciug şi fără cruce. Uneori mai puneau un ţăruş şi notau cu un creion chimic. Nu se puneau cruci”, povesteşte Bjoza. Cadavrele erau îngropate la o adancime mai mică de 50 de centimetri. „La 50 de centimetri era apă. Lăsam cadvrele învelite în stuf”, relatează fostul deţinut.
Cu propriii săi ochi a văzut cum a fost ucis un coleg deţinut. [...]
La 50 de ani de la întâlnirea cu Ficior, spune că este important ca torţionarul să fie tras la răspundere, dar mai important este ca el să fie judecat. „Mai important este să fie duşi în faţa instanţei, iar cei tineri să afle ce crime au comis. Odraslele lor acum se cocoaţă în diverse funcţii. Astfel de atrocităţi oricând sunt posibile”, spune Bjoza.
„Aveau bâte prelucrate la strung. Ne luau la rând, peste cap, peste picioare”
Octavian Bjoza – deţinut politic condamnat la 8 ani de închisoare. Octavian Bjoza l-a văzut personal pe torţionarul Ficior lovind deţinuţii. Spune că la Periprava mureau câte doi-trei deţinuţi pe săptămâna. Cadavrele erau îngropate noaptea, la o depărtare de doi-trei kilometri de lagăr, în stufăriş.
Metoda preferată de tortură de la Periprava era bătaia cu bâte de lemn. Deţinuţii care nu îşi făceau norma de stuf tăiat erau nominalizaţi pe o listă după care erau bătuţi de gardieni. „Unii aveau bâte prelucrate la strung, erau un fel de cozi de lopeţi şi la capăt îngroşate ca o sticlă de bere. Ne luau la rând, peste cap, peste picioare. Dacă se grăbeau seara, uneori mai scăpam şi nebătuţi. S-a întâmplat, dar foarte rar”, povesteşte Bjoza.
Îşi aminteşte perfect de comandantul Ficior. Spune că a fost cea mai lombroziană figură pe care a întâlnit-o: „Adică, o brută”. Fostul deţinut spune că Ficior bătea deţinuţii în funcţie de ce expresie facială aveau. „Dacă te vedea trist, spunea: „Ce nu-ţi convine? Crucea şi Dumnezeii tăi. Dacă aveai faţa luminată, aşişderea. Te scotea în faţă şi te bătea cu pumnii, cu bocancii. L-am văzut cu ochii mei. Avea o figură de bestie. Vişinescu şi Ficior erau cunoscuţi pentru brutalitatea lor”, spune Bjoza.
Fostul deţinut confirmă că morţii de la Periprava erau îngropaţi noaptea, în lanuri de stuf, fără preot, fără coşciug. „Noaptea, după orele unu, ne-au luat să îngropăm un deţinut. Am mers prin întuneric fără vreo direcţie anume. La un moment dat, ne-au oprit şi am săpat o groapă. Am băgat cadavrul în groapă, fără coşciug şi fără cruce. Uneori mai puneau un ţăruş şi notau cu un creion chimic. Nu se puneau cruci”, povesteşte Bjoza. Cadavrele erau îngropate la o adancime mai mică de 50 de centimetri. „La 50 de centimetri era apă. Lăsam cadvrele învelite în stuf”, relatează fostul deţinut.
Cu propriii săi ochi a văzut cum a fost ucis un coleg deţinut. [...]
La 50 de ani de la întâlnirea cu Ficior, spune că este important ca torţionarul să fie tras la răspundere, dar mai important este ca el să fie judecat. „Mai important este să fie duşi în faţa instanţei, iar cei tineri să afle ce crime au comis. Odraslele lor acum se cocoaţă în diverse funcţii. Astfel de atrocităţi oricând sunt posibile”, spune Bjoza.